Sportul Studenţesc – FC Braşov 1-1

Cum am ieşit din casă, simţeam ceva, un optimism dubios plutind în aer, hai că azi chiar o ieşi, hai că măcar azi om vedea ceva mai acătării. Pe aşa vreme să tot mergi la fotbal.

În ziarul altcuiva, prima pagină anunţa că Mamei Natură i-au scăzut sânii cu 10 centimetri. Mă opresc pentru un moment de reculegere, cât e semaforul roşu, după care merg mai departe, într-o lume cu o Mamă Natură mult mai săracă.

Ajung la stadion, unde observ că peluza e cam pustie, stadionul la fel, parcă mai rău ca săptămâna trecută. Dar de data asta am ajuns cu vreo 15 minute înainte de început, în sfârşit, după un retur în care am venit mai mult cu 2-3 minute înainte sau chiar dupăfluierul de început. În primele minute s-a strigat „Am mai rămas doar trei”, în timp ce cei 500 de oameni aşteptaţi de la Braşov erau cam… opt. S-au mai strâns şi de-o parte şi de alta, dar per ansamblu a fost un meci la care o galerie inexistentă a Braşovului a dominat o galerie inexistentă a Sportului.

Am jucat decent, în condiţiile în care Braşovul nu mai avea absolut nici o motivaţie şi a hotărât să şi odihnească unii dintre titulari. De câteva ori au scăpat periculos, dar apărea un fundaş, de obicei Cazan sau Lung, care să se pună în faţa mingii când trebuie. Meci bun făcut de Sorin Popescu, poate cel mai bun din sezonul (mă rog, ideea e că nu l-am mai văzut apărând ca lumea de ceva vreme).

La un şut de la distanţă al Braşovului, mingea e respinsă în faţă de Popescu, ajunge repede în atacul nostru, unde Varga îi pasează lui Cojocnean care driblează şi portarul şi mingea se rostogoleşte în poarta goală.

Braşovul iese la atac şi brazilianul Fabinho ne exasperează fundaşii, dar ratează sau scoate Popescu sau scăpăm noi cumva. Până când o minge ajunge în lateralul careului, după o fază colectivă mai lucrată şi care ne-a cam luat apărarea pe sus, iar el lobează spre vinclu. 1-1.

După care a urmat faza meciului, când pe teren a intrat o streaker-iţă (cuvântul ăsta trebuie inventat dacă nu există) care făcea reclamă pentru www.spunecufotbal.ro
După pauză pe Curelea l-au apucat călcâiele. Ceea ce a fost reprezentativ, jocul s-a cam descompus până în stadiul în care să nu mai înţelegi nimic şi să nu mai apară faze prea notabile. Băjeţii erau în formă, ratând pase de câţiva metri.

Prin minutul 70 (cred) apare şi Ovidiu în uralele locuitorilor peluzei. Mai avem câteva cornere, se împiedică Stângă în minge o dată din poziţie bună, un voleu din poziţie bună dar fix pe centru…

..şi alte câteva faze nu cine ştie ce, şi se termină. Final de sezon în Regie, şi dezamăgirea e mult mai mare ca acum un an. Acum simt că un sezon n-am văzut nimic.

Cu Braşovul n-am jucat rău, s-a văzut ceva coerenţă în joc, au mers pasele, a mers apărarea peste medie, până şi Varga a părut motivat şi dornic de mai mult. Aş spune că există speranţe pentru sezonul următor, dar totuşi, ultima oară când am spus asta n-a ieşit bine… Şi probabil ar fi doar o exagerare. N-am jucat spectaculos, am jucat normal, ceea ce pentru standardele B-ului e bine, dar e dezamăgitor că am ajuns să ne mulţumim cu atât. Poate la anul. Câţi ani o să mai zicem asta?

Mă scurg spre ieşirea dinspre Crângaşi şi pe drum mai fac o mie şi una de poze. De parcă asta m-ar ajuta să mai simt locul ăsta aproape, de parcă doar uitându-mă la o imagine o să simt că sunt acolo. Adevărat, doar într-un procent infinit de mic. Prea puţin. Ca un final potrivit, cu vreo 10 metri în ieşire, mă izbeşte în faţă mirosul ierbii. N-aş mai pleca… Ce mă fac eu până în august?

Haide Sportul!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s