Retrospectiva sezonului

Nu e nici o problemă. Nu e nimic interesant. Nu e ceva… E altceva

(Şiman)

Şi până la urmă e o frază care descrie perfect sezonul 2007-2008 în Regie. Un sezon în care am văzut încă un cămin în spatele tribunei II, hârtie milimetrică, o duduie în costum de baie intrând pe teren cu o reclamă, pe Mircea Lucescu pe la oficială, pe Ovidiu certându-se cu jandarmii, jandarmi tâmpiţi aplicând legi tâmpite, un nene cu un megafon de la Chiajna care se chinuia să fie enervant şi oameni făcând trenuleţul în jurul stadionului pe muzica din pantera roz (na, să ştiţi şi voi ce pierdeţi). Am returnat în teren vreo 3-4 mingi, am mâncat merdenele uriaşe la Crângaşi după şi am călcat în noroaie uriaşe la Grozăveşti înainte. Am făcut, pe rând, poze, schimburi de impresii despre Austria vs. Canada, numărătoarea camerelor TVR-ului, crize la 2-2 în minutul 90, crize după când am fost terorizat cu „haha 2-2”, crize şi mai după când am fost terorizat cu „haha 4-0” (simţiţi ruptura?), comparaţii între Stângă şi Crouch (iertare, eram tânăr şi oricum era o comparaţie foarte defavorabilă), întrebări de tip „vii la meci?”, nimeni, întrebări de tip „vii la meci?”, nimeni, întrebări de tip „vii la meci?”, nimeni (OK,OK,you get the point), înregistrări video, o răceală ca lumea după două ore în ploaie, deplasarea în Cotroceni, variante la mate, urări pascale din belşug şi probabil or mai fi, dar deja ne lungim. A fost o experienţă destul de cuprinzătoare, dar din păcate a lipsit din ea fotbalul. N-a fost ceva, a fost altceva.

Hai să luăm la rând rezultatele, cu câteva comentarii pe margine, doar la meciurile la care am fost.

Dinamo II – Sportul 1-2

Sportul – CS Otopeni 2-2

Fotbal destul de fâsâit. Câte camere TVR numărasem? Puţine, oricum. Parcă vremea era bună, răcoroasă, aşa, muntoasă. Am văzut confetti în galeria noastră, nu ştiu de ce. Am şi auzit înjurături de-acolo, pentru Otopeni. Neaşteptat, pe undeva, chiar credeam că e mai multă civilizaţie în galeria noastră. Secăreanu ne îngroapă cu un autogol în ultimul minut. După meci, aş fi aruncat pe cineva în Dâmboviţa, dar mi-era fundamental lene. Asta mi-e problema fundamentală. În mod fundamental. Din când în când viaţa îmi mai oferă cineva-ul şi o apă suficient de adâncă, dar ce farmec ar mai avea?

Dunărea Galaţi – Sportul 0-2

Sportul – Concordia Chiajna 0-4

Noi jucăm, nu intră-n aţe, ei inspiraţi pe contraatac. Vintilă apără bine, iar după ce se accidentează portarul de rezervă se dovedeşte mai bun ca el. Ne dau şi o boabă din foarfecă, dar nu se pune, pentru că ar fi fost ofsaid. Asta era deja la 0-4. Am apucat să observăm că Stângă e un fel de Crouch fără viteză, fără forţă, fără cap şi fără tehnică. Şi asta se întâmpla în zilele bune ale lui Stângă. Hanoracul meu zboară în diverse direcţii la goluri, din cauza nervilor. Săracul, nu merită ce i-am făcut sezonul ăsta. Măcar am avut cu cine să cânt You’ll never walk alone. Ah da, şi prima repriză am petrecut-o curăţând un adidas de noroiul în care călcasem ca boul. Peluza cerea demisia, deja.

CSM Focşani – Sportul 1-2

Sportul – Delta Tulcea 0-2

Forex – Sportul 1-0

Sportul – Dunărea Giurgiu 3-2

Constat că Falemi e viu, nevătămat şi joacă la Giurgiu, pentru care dă şi primul gol al meciului. Dăm dovadă de ceva putere de revenire, un joc după care să pleci acasă relativ mulţumit.

Intergaz – Sportul 1-2

Sportul -Progresul 0-0

Cred că ăsta e meciul după care am rostit cuvintele „A fost mişto. A avut cam o fază de poartă.” O ocazie măricică în minutul 90, nimic în rest

FC Săcele – Sportul 0-0

Sportul – FCM Bacău 2-1

Ignătescu e băiat de treabă, pentru că ne lămureşte că nu poate da drumul la joc pentru că se face o schimbare. În afară de acest dialog poartă-peluză, move along, nothing to see here.

Prefab Modelu – Sportul 1-1

Sportul – Câmpina 2-0

Ultimul meci pe care l-am prins din tur. Joc fad pe o ploaie hotărâtă. Mai rămăsesem vreo şase în peluză. Mă opresc la Unirii, unde era teatru sau ceva în metrou, poate-poate mă mai încălzesc un pic. Tot ajung acasă murat. Scurt schimb de replici cu taică-miu, care nu înţelege de ce nu m-am dus la I sub acoperiş ca restul universului de seminţari. Bănuiesc că nici n-o să înţeleagă prea curând. Cu maică-mea, doar schimb scurt de urlete.

Botoşani – Sportul 1-1

Sportul – Petrolul 1-2

Braşov – Sportul 3-0

Sportul – Dinamo II 1-1

1 martie şi simţeam că nu mai văzusem un meci de mult, mult prea mult. Ca şi cum mătuşa dumneavoastră, plecată de 30 de ani în Australia, ar fi aici! Mulţumim complicilor noştri. Am văzut doar prima repriză, şi în a doua am mai şi luat gol, de parcă nu ajungea jocul pfnghg din prima. I-am remarcat pe ăia negri de la Dinamo. Ceilalţi 20 de albi nu le aveau cu mingea.

Otopeni – Sportul 4-1

Sportul – Dunărea Galaţi 1-1

Începutul unui lung şir de dude. Nu vreau să-mi mai amintesc.

Chiajna – Sportul 2-0

Sportul – Focşani 1-1

Focşaniul a avut 1-0. Cea mai umilitoare clipă. Ever. Pe final Ferfelea a ratat din doi metri cu poarta goală. Cea mai mare ratare. Ever.

Tulcea – Sportul 2-1

Sportul – Forex 0-0

Până la meciul ăsta mai speram la câte ceva de la Florin Sandu. Ăsta e meciul în care a demonstrat cât de praf poate fi, şi nu s-a mai oprit nici până azi.

Giurgiu – Sportul 2-4

Sportul – Intergaz 3-0

Un adversar prea slab ca să ne pună probleme. Ne-am făcut jocul, am plecat acasă fericiţi. Mă rog, eu ajunsesem să fac variante la mate pe stadion, deci plictisiţi would be more like it.

Progresul – Sportul 3-0

Prima repriză ştearsă, 0-0 la pauză. După, am cedat. Nimicul jucat de ei a arătat de la început superior nimicului jucat de noi. Hanoracul zboară, dar nu vreau să plec înainte de final. „Băi, înseamnă că ţie chiar îţi plac ăştia”.Poate că plac n-ar fi fost cuvântul cel mai bun, dar da. Patriche a luat roşu.

Sportul – Săcele 2-0

Zi primăvăratică, joc de vacanţă, adversar slab. La sfârşit, îmi zic Paşte fericit cu toată lumea şi ne răspândim spre case cu o fărâmă de bucurie pentru că i-am bătut şi noi pe unii.

Bacău – Sportul 1-1

Sportul – Prefab Modelu 0-1

Câmpina – Sportul 1-1

Sportul – Botoşani 0-1

Tocmai ce scăpasem de retrogradare, şi băjeţii au zis să-şi bage picioarele. Botoşaniul a mai avut un penalty, ratat ca cel al lui Terry din finala Ligii Campionilor. Deşi, dacă e să ne uităm la cronologie, comparaţia ar trebui să fie invers. Cu ocazia asta am văzut hârtie milimetrică pe un scaun. Echipă de intelectuali.

Petrolul – Sportul 3-0

Sportul – Braşov 1-1

Jucăm bine când nu-i mai pasă chiar nimănui. A venit Mircea Lucescu, şi duduia cu pancarta mai sus menţionată. Fabinho e bun. Popescu a apărat şi el bine o dată. La revedere, drum bun.

Ce ne trebuie pentru o foarte, foarte ipotetică promovare? Jucători (între 5-6 şi 20), antrenor, manager (deşi nu ştiu, probabil că dom’ preşedinte, sau director, sau cum e funcţia, face treabă bună având în vedere ce i se oferă), stadion, şi în primul sau ultimul rând, sau cele dintre, un umflat dispus să cheltuie ce patron. Altfel, nu e ceva, e altceva. Hai, ne vedem în august.

Haide Sportul!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s