La mulţi ani!

Discleimăr: celor cărora li se pare aiurea să te feliciţi singur li se cere să substituie urarea din titlu cu ce le convine lor, gen „Eşti un umflat, bă!” sau să o ia ca o urare din partea lor către mine.

Blogul acesta împlineşte un an în ziua din care au mai rămas 28 de minute la momentul scrierii acestor rânduri. Time is money, poate trebuia să scriu articolul ăsta mai devreme.

E un moment al celebrărilor mărunte, fără imnuri naţionale şi ode, al bilanţurilor şi recapitulărilor de tip „Băi, eram bun, dar m-am tâmpit!” Ia uite în prima lună cât am scris şi nu erau tocmai porcării şi mai aveau şi ceva diversitate. În ultima vreme, cronici de meci, clipuri, poezii din literatura interplanetară şi diverse. Am ajuns aproape de un fel de revista Cancan încrucişat cu organul oficial al organelor neoficiale ale suporterilor echipei Sportul Studenţesc. Cam asta ar fi rezoluţia mea pe 2009, alături de 1024×768: o să încerc, nu prea tare, dar o să încerc să fac ca locul ăsta să fie mai puţin cu alţii şi mult mai mult cu mine, că doar e blogul meu, şi să dovedească pe cât posibil că sunt ceva o ţâră mai complex decât un om care citeşte Nichita şi Sorescu şi se uită la meciuri. Cu alte cuvinte, promit să fiu un porc arogant, dar s-o fac să pară ceva pozitiv. Cu aşa promisiuni, ar trebui să-mi caut un partid, nu?

În acelaşi timp, mă întreb dacă am fost aproape de obiectivul de la început. Probabil că da, din moment ce nu mi-am pus nici un obiectiv ca să nu fiu dezamăgit acum. Am cam acoperit chestiile despre care ziceam atunci într-o listă ce părea enormă la vremea aia şi măruntă acum. Mai puţin postmodernismul, în cazul căruia, ca orice fan, nu prea sunt sigur ce e şi nu ştiu dacă e ce cred sau nu deci nu ştiu, până la urmă, dacă sunt fan sau nu.

Şi să nu uităm, aş vrea să mulţumesc vouă, cei 3.14 cititori, în caz că sunteţi acolo, dar la cum vă ştiu, mâncaţi sau ceva. Nu vreau să zic vorbe mare, dar sunteţi o calitate care elimină orice grijă pentru cantitate. Bine, asta şi credeam dinainte în „puţini, dar buni” şi alte scuze pentru faptul că nu mă citeşte nimeni, totuşi cititorii mei sunt mai deştepţi ca ai lor.

Acum au mai rămas zece minute, punem punct. La mulţi ani! Hâc!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s