Steaua – Sportul Studențesc 4-2

Să câștigăm măcar cu 0.5 la 0, ca la șah

Tactic, n-a părut că țintim un joc de șah, dar nici altceva. Am fost surclasați de o echipă mai bună, în condițiile în care apărarea a gâfâit, iar pe final Chihaia era încercat ca o soluție în atac… Nu prea mai poate, dar măcar a scos un 11 metri din care Varga a marcat pentru 2-4. Un meci onorabil pentru Dacian. Din impresia generală aș scade o fază la care după o cursă excelentă s-a izolat în flanc și a așteptat să vină cineva la centrare, pierzând mingea destul de ușor. Cam ca mine la FIFA, doar că la amateur îți mai merge faza aia.

Întâlnirea cu coceanul fotbalului românesc a fost marcată de ratarea primului gol și de faptul că eu, personal, am prins o singură fază la scorul de 1-0 pentru noi: faza golului de 1-1. Pe jumătate pentru că a trebuit să stăm 30 de minute ca să vină și niște băieți matoi care nu prea aveau buletine și bani de bilet (da, avem și noi), pe jumătate grație organizării impecabile. Bilete tipărite pe loc, chiar și pentru sectorul oaspeților, deși mă gândesc că aveam vreo 30 de locuri rezervate… Măcar m-am făcut cu un bon fiscal. Bonus: se pare că nu ai voie să stai pe locul tipărit pe bilet. De ce? Că nu vor mușchii domnilor de la jandarmerie, că dacă toată lumea stă cu 3 rânduri mai sus ești mai ușor de monitorizat.

Despre joc, puține  de spus. Frig pătrunzător, Steaua zburdând din ce în ce mai clar, acompaniată de lufturi și lumânări studențești, mascota Stelolina ieșită la plimbare în pauză, Gabi Safta încercând cu îndârjire să transforme un câmp în templu. Ca galerie ne-am comportat acceptabil, cu precădere la începutul meciului și 15-20 de minute în repriza a doua, dar te cam reduce la tăcere când vezi că ăia fac jaloane din jucătorii tăi. Niculescu a scos câteva baloane, eu nu aș insista prea mult pe asta, alții ar face-o. 4-2 la final și ne uităm de jos la practic tot campionatul. S-ar mai putea câștiga un strop de onoare cu un rezultat bun în derbyul suferinței, ultimii versus penultimii, de la Târgu Jiu, de etapa viitoare. Și desigur, optimiștii pot spera într-o ușoară revigorare în pauza asta dată de meciul naționalei. Varga e nemulțumit că ceilalți nu se ridică la același nivel, Moldovan își dă și el seama că nu e un antrenor prea bun și îi cam vine să plece, e multă tensiune, iar restul sezonului va fi, se pare, presărat cu agonie și regrete. Asta neînsemnând că n-am putea face un 1-0, acolo, cu Rapid.

Deci, urmează un meci cu Pandurii, acolo, în jurul datei de 17. Haide Sportul!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s