Victoria Brănești – Sportul Studențesc 1-1

Din fericire, pe autobuzul de Chiajna scrie mare „PRIMĂRIA CHIAJNA” și e galben cu verde. O fi o strategie de branding sau poate brainwashing a primarului, care alege aceeași culoare pentru toate pet projecturile lui (vezi FC Concordia). Din păcate, prețul nu era trecut pe nicăieri, ceea ce găsesc întrucâtva dubios. Un leu jumate, mai puțin decât o să vrea RATB-ul după ce-mi va cere cu 40% mai mult pe fondul bla bla și pentru ca stimați călători etc etc.

Cică Brăneștiul s-a mutat aici pentru un teren mai bun. Cică a fost e-xe-cra-bil. Mie îmi place, cât de cât. Că-i cochet și modern, că intri în peluză pe o foarte simplă ușă și nu prin cine știe ce improvizații. Nici măcar prin turnicheți, dar am senzația  că asta e ceva temporar. Pentru că e un stadion modern, în spirit britanic, cu tribune apropiate de gazon și acoperit integral. Aș fi zis și „puține garduri” dar am stat totuși după un gard de înălțimea peluzei. Pe mine m-ar tenta și finala europeanului U-19 de la vară, tot la Chiajna, ce ziceți?

Apropo, are și un buldozer într-un colț. Dotări de dotări! Vedeți că cișmeaua e proastă. Iar la intrare e un magazin care ne vinde cozonacii Concordia sau așa ceva (mă grăbeam, nu știu, OK?). Gata, destulă descriere, destule chestii.

Cum a fost jocul? El a fost slab, cam ca de liga a doua, dar chiar nițel mai fără ambiț. Brăneștoizii au apărut ușor dominatori prin faptul că au intervenit prompt în apărare, adesea către cel mai apropiat os, de câte ori încolțea vreo șansă de-a noastră. Iar ca strategie s-au remarcat prin rostogolirea artistică a portarului Stoicescu, după ce Tibi Bălan i-a dat acestuia un bobârnac. De asemeni, mai remarcăm din prima repriză faza în care o degajare din apărarea noastră a lovit geamul sălii Concordia (despre care înțeleg că și-aia e bună, primarul ăsta și-o fi asigurat realegerea pe 20 de ani?)

La pauză, m-am chinuit cu cișmeaua, iar copiii din localitate au primit lecții de tobă de la inimoasa noastră galerie (sau așa ceva). Viitorul era îmbâcsit, dar aveam senzația că mingea ar putea să intre și ea o dată și o dată după ce le mai obosesc crucișătoarele.

Au mai obosit, am mai avut ocazia să spun de câteva ori „n-a intrat acum, dar intră”, mai ales la o ocazie frumoasă a lui Nae, finalizată pe scurt și pe lângă.  Da’ de unde? Băteam câmpii (poate nu e așa surprinzător). Dimpotrivă, a intrat dincolo, atunci când brăneștoidul Bogdan Oprea, aflat undeva pe la 25 de metri, a făcut singurul lucru pe care-l învață ei la antrenamente: a ridicat capul și a bubuit una spre poartă, iar cu largul concurs al brazdei de pe stadionul comunal și al mânuțelor alunecoase ale lui Viciu, a deschis scorul. După care ai noștri cam erau cu capul în pământ și mă temeam de o dezintegrare, dar s-a jucat la fel de molatic niște minute, până la o lovitură liberă.

Centrarea lui Ghinga s-a dus în gura porții, de unde Viorel Ferfelea, dând deja mai multe goluri în două meciuri decât în ultimele luni de fotbal, a reluat frumușel în plasă. După 1-1 au mai fost răbufniri timide și nenotabile.

Cred că viața ne-a dat pui, dar nu am făcut șaorma. Și tocmai de-asta o să picăm și o să avem probleme și cu baremul: echipa se mobilizează mai bine, e mai concentrată. Dar asta nu-i împiedică să fie fraieri. Brăneștiul a avut un joc închis și a făcut suficienți pași înapoi ca să scoatem ceva din asta, mai ales că îi cunoaștem. Noi ne-am coborât la nivelul ăla. Și spre nivelul ăla mergem repede.

Haide Sportul!

Reclame

Sportul Studențesc – Victoria Brănești 2-2

Am o scuză. Pentru întârzierea la meci, pentru întârzierea articolului și pentru faptul că nu sunt ras nici până acum. Scuza este în poza de mai jos:

Între timp, placa mea video a ajuns la temperaturi sub punctul de fierbere al apei, pentru că a fost scoasă din calculator, aruncată în gunoi și înlocuită cu alta care deocamdată menține temperaturi sub cea la care fierbe apa.

Am ajuns prea târziu ca să prind primele două goluri.

Sper că jocul în acele 10 minute a fost drăguț, pentru că continuarea a fost nițel agonizantă. Nu în sensul că n-ar fi existat faze frumoase, combinative, a la Gașca Nebună: au fost, și au mai fost și contraatacuri fulger, și destule ocazii cât să ne enervăm. Culminând cu o bară din doi metri.

Dar. Le-am lăsat posesia, le-am lăsat inițiativa pentru minute bune. Aș zice că băjeții s-au retras un pic cam mult, siguri că meciul nu le mai scapă. Și atunci oaspeții au făcut un joc de posesie, au insistat cum știu ei, au dat cu cotul în stânga și-n dreapta, i-au dat un cico și arbitrului și … ceva a ieșit. E puțin ca un blestem, dar nu e întru totul neprevăzut.

Dacă golul doi, treacă, meargă, zicem că a fost OK din pedeve al regulamentului, penaltyul le-a cam fost acordat după un fault făcut de o fantomă. Și n-am văzut prea multe dezbateri, reluări, analize, vălvă pe chestia asta. Dacă GSP n-or fi chiar neutri, să fie măcar de la concurență (Prosport, Digi?). Poate nu m-am uitat eu unde trebuie.

Este senzațional de frustrant. Într-un fel, Sportul joacă mai bine atunci când trebuie să alerge după o victorie la limită decât când are de gestionat un avantaj cât de mic. Sau mai e varianta cu blestemul. Dar, în cele din urmă, n-ar fi cazul să ne ambalăm atât: Victoria Brănești e o altă echipă artificială care își va cumpăra destule faze fixe cât să reziste un sezon, două, apoi izvorul bogăției va seca și se va desființa. Că așa-s proiectele în România. Chiar dacă mă tem că la desființare vor fi în continuare neînvinși în fața noastră…

Noul antrenor e Vio Moldovan. El l-a accidentat urât de tot pe Tibi Bălan, în 2006, la un meci ce a reprezentat apogeul nesimțirii giuleștene (a mai fost ăla din ultima etapă, care nici nu s-a terminat de atâtea karate, dar tocmai de-asta e ăsta mai apogeu, că a ținut 90 de minute). Aș vrea să-i aud părerile publice despre acel moment (și să bată pe Real Madrid) înainte să investesc puțină încredere în el.

În cupă am picat cu CS Otopeni, la mijlocul săptămânii viitoare. Nu vreau să cobesc, dar parcă nici cu ăștia n-avem un palmares prea bun. Lăsând deoparte blestemele, un adversar abordabil.

Cronici: Prosport. Onlinesport.Rezumat:

Urmează meciul de Cupă cu Otopenii în Regie. Haide Sportul!

Sportul Studențesc – Victoria Brănești 1-2

Destul de jenant. Să punctăm câteva lucruri.

Mă bărbieresc din ce în ce mai aproximativ. Plec din ce în ce mai devreme și ajung din ce în ce mai târziu.

Am ajuns, după un târâș aproximativ prin traumatizatul Grozăvești, la intrarea dinspre Crângași, unde am așteptat conștiincios ca Călin (salut, metre!) să-și termine sticla de apă și între timp am vrut să arunc o privire peste ditai poarta metalică. Organul de ordine o fi crezut că vreau să violez poarta sau ceva și mi-a adresat un strălucitor „Domnu’ cu numărul 17, ne tragem de șireturi? Ia ieșiți afară și nu mai intrați”. Ar trebui ca niciodată să nu mai spun lucruri pozitive sau neutre despre jandarmerie. Că uite, n-am de ce.

Un cartier mai încolo, după intrarea pe altă parte, am fost la vreun minut de a vedea primul gol al oaspeților. Mă duc prin peluză, mă uit la domnul … Gigi cred că se intitulează și îl întreb cum a fost. „Ăla de la ei, numărul 6, avea mingea aici în colț, a ținut de ea și la un moment dat a centrat, ei aveau un om în careu, noi patru, și Lung a băgat-o în poartă frumos”. Grmffff. Ciupe s-a hotărât că nu mai vrea în teren și a luat un roșu după un fault pe la mijloc. Apoi apărarea e jaloane și ai lor au timp să dea cu capul în bară și să sară și la ricoșeu. 2-0.

Ferfelea driblează câțiva oameni și trage pe scurt pentru 1-2. Apoi nu se mai întâmplă nimic toată repriza a doua. Apărarea tot jaloane. Atacul, tot cu șuturi în mârlani. Rețin o intervenție a lui Viciu, dar din repriza I. O voi pune aici, dacă o tot rețin și voi spune că a scos frumos de lângă vinclu, dar pentru că Ciupe dormea lângă omul lui. Adversarul poate, la corner, să dea de lângă omul lui. Așa s-a jucat.

Niște tras de timp, niște simulări. Un galben pentru portarul oaspeților. Aer de meci în deplasare. Expresul 503, București-Brănești (un maxi-taxi), parcat lângă stadion (nu glumesc). Tribuna 2 plină de inși gălăgioși apăruți din expresul 503. De nșpe ori mai mulți jandarmi ca de obicei. Pentru o măslină de meci.

Cam ăsta a fost parfumul vremurilor. Sâmbătă pierdem la Ploiești. Haide Sportul!